Fascinanta ascensiune militară a prințului Hohenzollern Duda

Printul Radu Duda de Hohenzollern-Veringen a fost avansat in patru ani de patru ori, de la gradul de locotenent-major in rezerva la cel de colonel activ. Un ofiter obisnuit obtine un grad pe cincinal.

Anul si gradul: astfel poate fi caracterizata cariera militara a principelui Radu Duda de Hohenzollern-Veringen, formata dintr-o serie de avansari la foc automat, urmata de o intempestiva activare, la cererea printului.

Avansarile

Ascensiunea militara a printului Radu, actor de profesie, a inceput in 2002, an in care premierul de atunci, Adrian Nastase, l-a numit reprezentant special al Guvernului Romaniei pentru Integrare, Cooperare si Dezvoltare Durabila. In acelasi an, printul a absolvit Colegiul National de Aparare si a fost avansat de la gradul de locotenent-major in rezerva la cel de capitan in rezerva.

Anul urmator, printul Radu a absolvit inca un curs de factura militara, si anume programul Senior Executive de la George C. Marshall Center din Germania. Diploma i-a adus inca o tresa, cea de maior in rezerva.

In 2004, inca un curs, inca un grad. Printul a urmat cursul National and International Security for Senior Executives, la Kennedy School of Government de la Universitatea Harvard, iar dupa absolvire a devenit locotenent-colonel in rezerva.

In sfirsit, in vara anului 2005, printul Radu de Hohenzollern-Veringen este din nou avansat: a primit gradul de colonel, dar totodata a fost trecut si in rindul cadrelor active.

Activarea

Pe 16 iunie 2005, Ministerul Apararii Nationale anunta ca Alteta sa Radu, principe de Hohenzollern-Veringen, a devenit ofiter activ, cu grad de colonel. Ministerul afirma ca principele a fost chemat din rezerva ca „o consecinta a eforturilor depuse de Alteta sa pe timpul campaniei de integrare a Romaniei in structurile euroatlantice“.

Generalul Eugen Badalan, pe atunci seful Statului Major General, ne-a spus ca principele insusi a cerut sa fie chemat din rezerva si ca dosarul sau a fost intocmit si depus de Ion Mircea Plangu, secretar de stat in MApN pe probleme de Integrare Euroatlantica si Politica de Aparare. Activarea sa s-a facut la scurt timp dupa ultima sa avansare in grad, cind a devenit colonel in rezerva.

„Printul a fost activat direct cu gradul de colonel de infanterie. Legea permite asta. Daca ar fi vrut sa fie avansat dupa activare, erau conditii mai grele de indeplinit, cum sint vechimea si perioadele de stagiu intr-o unitate militara“, ne-a declarat gen. Badalan.

De ce?

Ministerul Apararii, prin Biroul de presa, a evitat sa raspunda la o intrebare simpla: era obligatoriu ca in noua functie principele sa fie ofiter activ? Consilierul de presa al printului, Cornel Comsa, ne-a explicat: „Nu exista nici un motiv de ordin tehnic pentru ca principele sa fi fost activat ca ofiter.

Exista insa motive de ordin identitar, in cadrul pozitiei de membru al familiei regale. Continuarea traditiei militare a membrilor familiei este un lucru important atit pentru Casa Regala, cit si pentru Romania mileniului III“.

De asemenea, Cornel Comsa ne-a spus ca ideea activarii acestuia ca ofiter „a apartinut in mod egal MApN si Casei Regale“, dupa care a tinut sa ne asigure: „Principele nu este un ofiter decorativ al Armatei Romaniei, ci unul care are un aport practic la politica de securitate si aparare a tarii“.

Eroism si curaj

Potrivit Legii privind statutul militarilor, ofiterii activi pot fi avansati la termen, adica dupa expirarea stagiului de cinci ani, inainte de termen, pentru merite deosebite, dar numai dupa ce a expirat macar jumatate din perioada de stagiu, si la exceptional. In schimb, ofiterii in rezerva pot fi inaintati in grad doar la termen si la exceptional.

Cum inaintarile in grad ale principelui s-au succedat la intervale de numai un an, si nu de cinci, rezulta ca toate cele patru avansari ale sale au fost facute la exceptional. Iata ce spune legea in legatura cu acest mod de avansare: „Ofiterii, maistrii militari si subofiterii in activitate si in rezerva care, in executarea misiunilor sau in alte situatii, savirsesc fapte de eroism si acte exemplare de curaj pot fi inaintati in gradul urmator, in mod exceptional, atit in timp de pace, cit si in timp de razboi”. Aprecierea faptelor de eroism si de curaj nu este prevazuta expres in lege, ci este lasata la latitudinea Statului Major General.

In perioada in care printul era avansat in fiecare an, sef al Statului Major General era generalul Eugen Badalan. Acesta admite ca legea este destul de interpretabila si ca Altetei sale i s-a facut un hatir, dar gaseste circumstante: „Dar vorbim despre o persoana neobisnuita, deci operam in situatii exceptionale. Oricum, va asigur ca legea a fost respectata”, ne-a declarat generalul Badalan.

(Cotidianul, 11 Nov. 2006)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *